140 de ani de la naşterea dramaturgului sighetean Garvay Andor; a transpus pe ecran povestea unui ţăran din Maramureş.

august 13th, 2015 | by Sigheteanul
140 de ani de la naşterea dramaturgului sighetean Garvay Andor; a transpus pe ecran povestea unui ţăran din Maramureş.
Timp liber
0

Garvay AndorGarvay Andor s-a născut la Sighet 13 august 1875 într-o familie de muncitori tipografi evrei. După terminarea studiilor medii în oraşul natal, în anul 1898 se mută în Budapesta unde va îmbrăţişa o carieră de publicist, scriind editoriale şi recenzii teatrale la mai multe reviste de specialitate şi, deasemenea, piese de teatru.

În anul 1909, regizorul Uher Ödön îi transpune pe ecran drama în cinci acte „Nővérek” „Surorile”, film considerat la acea vreme monumental datorită celor 900 metri de peliculă în măsura în care, până la acea dată se turnau filme de 80-250 metri, care nu întreceau 10 minute de proiecţie. În anul 1912 Garvay Andor emigrează în Statele Unite ale Americii unde lucrează într-o fabrică de metalurgie, apoi ca fermier, timp în care colaborează la mai multe publicaţii newyorkeze. În anul 1918, piesa „În pădure” îi este transpusă pe ecran de unul dintre cei mai apreciaţi regizori ai perioadei filmului mut – Garas Márton, având în rolul principal pe celebra actriţă Fedák Sári. În urma succesului filmului, lui Garvay Andor i se oferă conducerea cinematografiei, funcţie pe care o părăseşte pentru a se reîntoarce în Statele Unite unde va lucra la mai multe ziare newyorkeze până la moartea survenită la 8 aprilie 1927.

Maramureşul în piesa şi filmul lui Garvay Andor

Jako AmaliaGarvay Andor a scris aproximativ 20 de piese de teatru printre care şi celebra „În pădure”, devenită scenariul filmului “Nöstényfarkas” („Lupoaica”, 1918), în regia lui Garas Márton, cu Jákó Amália (foto) şi Almássi Sári. Acţiunea piesei este simplă, bazată pe povestea tipică a ţăranului maramureşan în perioada Monarhiei Austro-Ungare care, în urma unor presiuni sau maşinaţiuni şi-au pierdut proprietăţile. „Tărici” este un proprietar de pădure care trăieşte în tihnă, retras într-o casă construită în mijlocul pădurii: singură Florica, cea cere-l ajută prin ogradă, îi este alături. Pădurea intră în atenţia unor mari proprietari care, în urma prospecţiunilor făcute, doresc să o achiziţioneze pentru a deschide o mină: aceştia îl trimit pe inginerul minier Werner să-l convingă pe „Tărici” să le vândă pădurea, dar acesta refuză. Soţia inginerului, agasată de îndărtnicia „ţăranului” şi dornică de obţinerea comisionului, decide să vină în ajutorul soţului folosindu-se de arma KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERApe care o are la îndemână: frumuseţea ieşită din comun. Intenţia ei este de a-l face pe Tărici să se îndrăgostească de ea, ca apoi să-l umilească şi să-l şantajeze obţinând astfel vânzarea pădurii. Însă, ceea ce pornise ca o simplă maşinaţiune se transformă într-o dragoste fierbinte cu un deznodământ tragic.

Piesa „În pădure” a fost jucată chiar de la publicare de mai multe trupe de teatru ca apoi să fie uitată pentru o perioadă şi redescoperită, ea fiind şi azi în repertoriul teatrelor din Ungaria. În ceea ce păriveşte cele trei filme făcute pe baza scenariilor scrise de sigheteanul Garvay Andor, ele sunt considerate ca pietre de hotar pentru dezvoltarea cinematografiei central-europene.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *