Anul Nou evreiesc la Sighet. Rosh Hashana 5776.

Între zilele de 14 şi 15 septembrie 2015, comunitatea evreiască sărbătoreşte Rosh Hashana, adică Anul Nou Evreiesc care, conform calendarului iudaic înseamnă 5776. După tradiţie, la Sighetu-Marmaţiei, sărbătoarea a început cu o zi înainte, la apusul soarelui, cu rugăciuni în sinagogă. Şi, tot după tradiţie, alături de evreii sigheteni şi cei sosiţi de peste hotare, la eveniment au participat şi creştini din oraş, ca semn de respect pentru concetăţenii lor.

În Talmud – Vechiul Testament – stă scris că omul a fost creat în această zi, Rosh Hashana fiind considerată ziua naşterii rasei umane. În limba ebraică, Rosh Hashana înseamnă „capul anului” sau „primul din an”. În mod firesc, Rosh Hashana este cunoscut ca Anul Nou Evreiesc, nume oarecum nepotrivit, deoarece similarităţile dintre una dintre cele mai sfinte zile din calendarul iudaic şi seria de petreceri cunoscute de creştini drept Anul Nou, sunt minimale. Rosh Hashana este perioada introspecţiei, a recunoaşterii greşelilor făcute în anul ce a trecut şi luarea deciziilor pentru noul an.

În Biblie (Levitic 23:24-25), Rosh Hashana nu este privită ca sărbătoare: ziua este considerată Yom HaZikkaron (Ziua Rememorării) sau Yom Teruah (Ziua suflatului în Şofar). Şofarul este un corn de berbec, al cărui glas marchează slujbele de Rosh Hashana la sinagogă, cu toate că în Biblie nu se dă nici o explicaţie pentru această practică.

Obiceiurile tradiţionale merg şi ele înapoi în timpurile biblice: de Rosh Hashana nu se lucrează, se mănâncă mere înmuiate în miere de albine, simbol al dorinţei că anul anul ce vine să fie dulce. În unele comunităţi, există obiceiul aprinderii lumânărilor Hanukiah (candelabru cu opt braţe) şi înlocuirea merelor cu pâinea înmuiată în miere. Dacă întrebi un evreu de ce mănâncă mere înmuiate în miere, va răspunde inevitabil „Deoarece au gust bun! Şi, deasemenea, pentru că dorim să avem un an nou dulce ca mierea, nu numai pentru noi ci şi pentru întreaga lume!” În comunităţile evreieşti hasidice (ortdoxe), se consumă morcovi, termenul în idiş pentru morcov fiind „meren”, ceea ce înseamnă şi „mult” sau „plenitudine”, dorinţă firească pentru anul nou. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, evreii sigheteni practicau „aruncatul”: în după-amiaza primei zile de Rosh Hashanah, evreii îşi goleau buzunarele în Iza, ca simbol al aruncării păcatului.

Conform calendarului iudaic, anul care a început poartă cifra de 5776. Salutul tradiţional de Rosh Hashana este „L’shana tova” (Pentru un an bun), ca prescurtare a lui „L’shana tova tikatev vetaihatem”, ceea ce înseamnă, „Fii înscris şi pecetluit pentru un an bun”, ceea ce dorim şi noi tuturor evreilor maramureşeni din tot sufletul!

Video: www.photo-markus.com