De ceva vreme, în presa locală şi pe reţelele de socializare bântuie un scandal privind finanţarea CSM Sighet, materializat prin apelul „Salvaţi sportul sighetean” dovedeşte cât de periculoasă poate fi lipsa de informaţie, mai ales dacă este folosită în scop de manipulare. Suntem convinşi că majoritatea celor care au aprbat şi distribuit apelul amintit, nu ştiu despre ce anume este vorba.
Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea… de pe teren.
Finanţarea CSM Sighet şi în special al fotbalului a fost un proiect aprobat şi asumat de Consiliul Local, raportat la faptul că echipa a avut performanţă iar publicul sighetean a fost încântat de faptul că se observă o evoluţie calitativă. În consecinţă, anul trecut, primarul şi consilierii locali au hotărât finanţarea echipei de fotbal din bugetul local. Însă, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de pe teren: anul acesta s-a hotărât încheierea unui contract de finanţare în sumă de 900.000 lei (9 miliarde lei vechi) şi a fost întocmit un proiect de hotărâre ce urma a fi supus aprobării în Consiliul Local. Însă, proiectul de hotărâre a primit aviz negativ (de nelegalitate) din partea secretarului municipiului. Acesta şi-a motivat decizia invocând Legea 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, decizia Curţii de Conturi care, în Decizia nr. 18/2015 privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit 624/2015, precum şi Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului. În decizia sa, Curtea de Conturi dispune ca: „atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă pentru activitate sportivă se va efectua pe baza selecţiei publice de proiecte conform Legii 350/2005”. Purtând avizul negativ al secretarului municipiului Sorin Rednic, proiectul cu pricina a ajuns la comisia juridică, comisia de buget finanţe şi comisia de cultură sport şi agrement, ultimele două neexrimându-şi nici un punct de vedere aşteptând, precum Pilat din Pont, avizul celei juridice. Preşedintele comisiei juridice, avocat Daniela Oniţa-Ivaşcu a verificat şi ea baza legală, ba mai mult, a intrat în legătură cu reprezentanţi ai altor administraţii publice locale din ţară pentru a vedea cum s-au acordat finanţările în ramura sportivă. Concluzia acesteia a fost că, se poate încheia un contract de finanţare, însă acesta trebuie să parcurgă nişte etape care, de altfel, sunt specificate în legea în cauză ca obligatorii (votarea contractului se face la o lună de la votarea bugetului local; primăria lansează o selecţie de proicte; clubul sportiv trebuie să facă dovada posibilităţii financiare de coparticipare; clubul sportiv nu trebuie să aibe datorii la Finanţele Publice, etc.). Având în vedere cele de mai de sus, comisia juridică a dat şi ea un aviz negativ. În această situaţie, iniţiatorul proiectului, primarul municipiului Sighetu-Marmaţiei a retras proiectul de pe ordinea de zi a şedinţei de consiliu local, acesta nemaifiind supus votului. Dacă etapele amintite în Legea 350/2005 ar fi fost îndeplinite până la întocmirea proiectului de hotărâre, nu ar fi existat nici o problemă: aleşii locali ar fi votat în unanimitate, mai ales că, o parte din fondurile aferente există. (NB. Raportat la bugetul local provenit din taxe şi impozite, suma ce urma a fi alocată finanţării fotbalului reprezintă între 10 şi 11%, iar dacă adăugăm şi întreţinerea bazei sportive, procentul se ridică la aproximativ 20%).
Aviz consultativ nu înseamnă obligatoriu.
Dacă la un moment dat, în evoluţia activităţii unui consiliu local se întâmplă ca un proiect de hotărâre să nu îndeplinească avizele de legalitate pentru a fi votat, nu e cazul să inflameze: avizul secretarului şi al comisiei de specialitate sunt consultative de care, la vot, plenul şedinţei Consiliului Local poate ţine sau nu seama. În ceea ce priveşte dispoziţiile Curţii de Conturi, ele sunt obligatorii, nerespectarea constituind infracţiune.
Cine scoate castanele din foc?
Revenind la apelul privind „Salvarea sportului sighetean”, credem că nu este corect să se arunce responsabilitatea pe seama a două-trei persoane care, până la urmă, au încercat să atragă atenţia asupra unei situaţii de nelegalitate, că documentele trebuie întocmite în conformitate cu legea. Administraţia publică locală trebuie să fie prudentă în luarea unor hotărâri întrucât, în baza Legii nr. 393/2005 privind statutul aleşilor locali, fiecare consilier are un singur vot de care răspunde administrativ, civil şi penal: pe fapte similare s-au întocmit deja dosare penale în alte localităţi (ştirile de pe micul ecran sunt pline de exemple). În ceea ce priveşte atacurile publice la adresa secretarului şi a unui consilier – care până la urmă au ferit Consiliul Local şi Primăria de un posibil proces penal – nu fac altceva decât să degreveze de responsabilitate neajunsurile acestui proiect şi ele întârzie rezolvarea finanţării.
Dacă documentaţia va fi refăcută în conformitate cu Legea 350/2005, nu există nici un impediment pentru finanţarea fotbalului sighetean din banul public. Nu e cazul ca cei de la CSM Sighet să fie panicaţi: suntem convinşi că, până la urmă, se va găsi modalitatea finanţării, însă, până una alta, trebuie să-şi rezolve datoriile la Finanţe (în paranteză fie spus, există un proiect de finanţare la Consiliul Judeţean care nu s-a putut materializa tot din acest motiv). Discuţiile din cadrul comisiilor de specialitate şi din Consiliul Local, oricât de aprinse ar fi ele, nu dovedesc altceva decât că aleşii locali îşi fac datoria, atrăgând atenţia asupra unor carenţe legislative care pot să apară la întocmirea documentului supus hotărârii. Orice alt comentariu în presă sau pe reţelele de socializare înseamnă rea-voinţă şi manipulare, încercarea de a scoate castanele din foc cu mâna altuia.