Pesah la Sighet.

aprilie 3rd, 2015 | by Sigheteanul
Pesah la Sighet.
Timp liber
0

În perioada 4 – 11 aprilie, evreii sărbătoresc Pesah – „Paştele Evreiesc”

Pesah („trecere” în ebraică) sau „Paştele evreiesc” este celebrat în fiecare primăvară, când prima recoltă a fost culeasă şi aminteşte de exodul evreilor din Egipt. După tradiţie, în seara de Pesah, taţii povestesc copiilor cum a condus Moise evreii afară din Egipt, scăpându-i de scalvia faraonului. Pentru evrei, semnificaţia sărbătorii stă în faptul că persecuţiile şi prezenţa lui Dumnezeu sunt realităţi ale vieţii, iar evreii trebuie să-şi asume responsabilitatea celor asupriţi. Primele două nopţi sunt dedicate Seder-ului, masa festivă menţionată şi în Exod (12) în Vechiul Testament, la care se dau citire pasajelor din Biblie care descriu ieşirea din Egipt. Există multe ritualuri şi semnificaţii simbolice legate de diferitele feluri de mîncare care se consumă cu această ocazie. De exmplu „matza” – pâinea nedospită pe care creştinii o numesc „pască evreiască” – este consumată în amintirea faptului că evreii nu au avut timp să dospească aluat; „maror” – plantele amare – simbolizează amărăciunea sclaviei în care au trăit, iar ceaşca cu sare care se pune pa masa de Seder reprezintă lacrimile vărsate. Osul ars aşezat şi el în farfuria tradiţională reprezintă mielul pascal, iar oul fiert cu coaja arsă sau colorată, sacrificiile prezentate în timpul Marilor Temple. O altă tradiţie păstrată şi azi este aprinderea lumânărilor care nu se face de la chibrit ci de la un foc preexistent.

* Pentru evreii din Maramureş, Pesah comemorează drama ghetoizării

Indiferent pe ziua în care cade sărbătoarea, pentru evreii maramureşeni Pesah este încărcat de o semnificaţie aparte: în anul 1944, armatele de ocupaţie naziste au ales tocmai această sărbătoare pentru a înghesui evreii în ghetouri de unde, o lună mai târziu au fost deportaţi în lagărele de exterminare. „În 1944, Pesah-ul a fost altfel: cum puteam oare sărbători în pace când camera mare era rechiziţionată de un ofiţer german?” povesteşte scriitoarea sigheteană Dora Apşan Sorell în romanul „Scrisori către Miriam”. „Dimineaţa ni s-a ordonat să ne strângem lucrurile şi să ne părăsim căminul, să lăsăm în urmă tot ce aveam. Am privit pentru ultima oară la ceea ce fusese casa copilăriei noastre, casa care rămânea în urmă cu tot ce avusesem mai drag, după care ne-am alăturat altor sute de evrei îngrămădiţi cu boccele pe mijlocul străzii. Pesah-ul din 1944 nu a fost o sărbătoare: a fost o înmormîntare iar drumul nostru spre ghetou – cortegiu funerar”.

* La Sighetu-Marmaţiei, Seder-ul a fost onorat de evrei din Ucraina

La Sighetu-Marmaţiei, Pesah a debutat în seara zilei de vineri, 4 aprilie, când, în sinagogă, Hari Marcus – preşedintele comunităţii şi oficiantul de cult Avi Halevi au vorbit despre semnificaţia evenimentului, au dat citire pasajului biblic referitor la ieşirea din Egipt şi au rostit rugăciunile tradiţionale (cele de şabat şi apoi cele de Pesah). În buna tradiţie locală, masa rituală a fost onorată de evrei din Slatina, Ucraina şi de creştini – printre care şi padrele romano-catolic Massimo Nevola – care, în semn de respect pentru semenii lor, le-au urat „Sentak Khadhra”, o binecuvântare pentru un an verde, bogat şi, „Hag sameah!”, adică „Sărbători fericite!”.

P1130262P1130252P1130254

P1130253P1130255P1130256P1130257P1130258P1130258AP1130259P1130261P1130262

P1130262AP1130263P1130263A

P1130264P1130266P1130267

P1130268P1130269P1130270

P1130271P1130272P1130274

P1130275P1130278P1130278AP1130279
























Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *